Despre Ochiul de Veghe (Meteorologia unui bazar ideatic)
autor: Vladimir Bulat
conceptie grafica: Alexandru Braniste
procesare imagine: Eugen Vasile
redactor: Cosmina Chituc
pregătire pentru tipar: Square Media
tipar: Inkorporate Print Romania
editor: Square Media
ISBN: 978-973-0-13689-0
distributie: Square Media, Carturesti
Aseara au fost decernate premiile Galei Bun de Tipar, editia a doua. “Despre Ochiul de Veghe (Meteorologia unui bazar ideatic)” de Vladimir Bulat (conceptie grafica : Alexandru Braniste // editor : Square Media) a castigat premiul pentru categoria cea mai frumoasa carte / conceptie grafica. Ne-am bucurat sa primim aceasta confirmare asa cum nominalizarea insasi alaturi de editori, graficieni si carti de tinuta a fost pentru noi o reusita similara. Ne-a bucurat in egala masura faptul ca Nicu Ilfoveanu a fost cel care ne-a inmanat premiul.
Multumim autorului pentru increderea pe care ne-a acordat-o, celor care ne-au fost alaturi in efortul de a aduce la lumina tiparului aceasta publicatie, Administratiei Fondului Cultural National pentru sprijinul oferit proiectului, membrilor juriului si Galei Bun de Tipar pentru efortul consecvent si reperul valoric pe care il stabileste in cadrul productiei editoriale romanesti.
Despre Ochiul de Veghe se va regasi la Bookfest 2013 in standul Idioma si face parte din expozitia de la King St. Stephen Museum din Székesfehérvár, Ungaria, in cadrul Fifth International Artists’ Book Exhibition ( mai – octombrie 2013).
------------------------------
Date tehnice:
format: coperta moale cu supracoperta
dimensiuni: 150x200 mm (landscape)
numar de pagini: 200
litera: Verdana, Calluna
hartie interior: offset 140 g/mp, laminata mat offset
culori: Black, Cyan
coperta: dublucretat mat 300 g/mp, tiarit în 2+1 culori, plastifiat mat o fata
supracoperta: offset 100 g/mp, tiparit în 2+0 culori, plastifiat mat o fata
finisare: coasere, brosare
aceasta carte s-a tiparit in 700 exemplare dintre care 50 exemplare sunt semnate si numerotate de autor
Vladimir Bulat (n. 1968) este istoric de arta, curator a numeroase proiecte artistice, a fost editor al publicatiei de arta contemporana Art-Hoc, a publicat peste o suta de articole de specialitate, eseuri si cronici despre arta romaneasca, despre patrimoniul arhitectonic dar si recenzii de carte si articole de comentariu cultural interdisciplinar. Este expert muzeograf in cadrul Oficiului National pentru Patrimoniu. In prezent este plecat intr-o rezidenta la Bishkek, in Kirgizstan.
Aceasta carte este concentrata asupra unei selectii de texte scrise de Vladimir Bulat in perioada cuprinsa intre 2006, anul in care revista Art-Hoc a incetat sa mai apara, si anul 2012 - texte postate pe blogul sau www.ochiuldeveghe.over-blog.com.
Titlul cartii reproduce partial numele blogului.
“ochiul de veghe e cel care scruteaza; cand ai doi ochi s-ar putea ca acei doi ochi sa rivalizeze intre ei. Dar cand ai unul singur, el incearca sa faca un soi de vedere completa, de 180 de grade.” (...) “cu 360 stii care-i drama? Ca te intorci la punctul din care ai pornit. Pe cand o intoarcere la 180 e ceva care te-ar putea ajuta sa descoperi lucruri inedite, care nu se vad cind privesti doar in fata. Uite, de exemplu, cu Ionica Grigorescu am discutat la un moment dat sa găsim cum sa-i zicem acestui ochi de veghe in engleza. Cum i-am zis? The Mind’s Eye. Si ni s-a parut foarte bun! Exact asta este!”
Cartea a pornit de la ideea unei sinteze asupra mediului cultural cuprins de ochiul de veghe timp de sase ani dar si, astfel, asupra tipului de intelectual care intelege sa aiba o anume reactie fata de acest mediu. Selectia a devenit necesara in primul rand ca provocare culturala: schimbarea perspectivei de la accesarea vertical (online) catre lectura orizonatala (in tipar) determina o reasezare necesara a informatiei; informatia insasi poate fi privita, retrospectiv, in complementaritate/continuitate cu articole publicate la distanta in timp unele fata de altele; informatia tinde sa se piarda in lipsa unei cautari directionate si in ciuda perenitatii online.
Aceste trei mize au constituit atat firul rosu al cartii cat si insasi motivatia sa. A intoarce din mediul online in cel tiparit un discurs bazat pe cercetare de teren in cele mai multe cazuri reprezinta nu atat o noutate cautata, ci un fapt necesar ca experienta culturala si ca un raspuns bibliofil tipic autorului insusi.
Despre Ochiul de Veghe cu subtitlul sau (Meteorologia unui bazar ideatic) se prezinta astfel ca un eseu coerent, unitar si unic, ghidat de o discutie generala/generica intre autor si editor. Coerenta selectarii si alaturarii textelor este data atat de conectarea lor tematica (si nu neaparat cronologica) cat si de inlantuirea subiectelor intr-o discutie libera. Un singur subiect devine pretextul ideii de picture in picture: el se regaseste in dialogul ce strabate si uneste piesele puzzle-ului, apoi intr-un prim semnal intalnit pe blog si in final intr-o serie de aparitii ulterioare.
O privire general culturala ghidata de the mind’s eye si reflectata intr-o postare regulata pe blog ca intr-o permanenta reflexie de fapte, lucruri, locuri si oameni intalniti poate oferi un nou inteles asupra inimitatii unei harti conceptuale care ofera si spatiul comentariului. Tot aici sta si motivatia supracopertei care ascunde de fapt adevarata coperta si titlul insusi al cartii tot asa cum intreaga carte ascunde intr-o aparenta fragmentare o relatie de fapt foarte stransa intre toate textele. Supracoperta este prin urmare reproducerea unui colaj facut de mana autorului si reprezentand simbolic principalul subiect (si provocare) a cartii, un colaj al ochiului de veghe asupra locurilor in care a fost cu cercetarea, cu bicicleta sau doar cu gandul. Pentru a respecta dimensiunea originala a colajului, graficianul a optat pentru o reproducere a unui detaliu (scos la taiere) in carte si pentru o supracoperta ce reia intr-o scara 1:1 dimensiunea originalului (de aici decurgand si necesitatea plierii). Detaliul reprodus la paginile 102-103, intentionat in mijlocul cartii, ofera un moment de “tacere” in aceasta scadata vanatoare a fragmentelor puzzle-ului.
Fotografiile sunt considerate ilustratii ale textelor, respectand optiunea initiala a autorului si calitatea ”turistica” a imaginilor sale. Insertia unor reproduceri ale carnetelor sale de notite a devenit necesara atat ca argument editorial cat si ca punct de plecare al unora dintre texte.
Coperta reproduce un detaliu dintr-o fotografie facuta de autor la intrarea intr-un atelier de cizmarie din Chisinau (“Reparati aici”). Fotografia este reprodusa integral la pagina 31 din carte, in textul care descrie fatade de case, strazi si semne vizuale ale orasului, observate de “un ochi sfredelitor, atent, excesiv poate”. Elementul grafic a devenit semnul de individualizare a editiei bibliofile.
“Cred ca incercarea de a demonstra ca din Galaxia Gutenberg te poti misca dinspre si inspre hartie este un fel de migratie. Urmaresc proiecte foarte animate pe internet, oameni care trudesc din greu in mediul virtual, dar nu prea stiu de cazuri in care aceasta truda sa se intoarca pe hartie.”
autor: Vladimir Bulat
conceptie grafica: Alexandru Braniste
procesare imagine: Eugen Vasile
redactor: Cosmina Chituc
pregătire pentru tipar: Square Media
tipar: Inkorporate Print Romania
editor: Square Media
ISBN: 978-973-0-13689-0
distributie: Square Media, Carturesti
Aseara au fost decernate premiile Galei Bun de Tipar, editia a doua. “Despre Ochiul de Veghe (Meteorologia unui bazar ideatic)” de Vladimir Bulat (conceptie grafica : Alexandru Braniste // editor : Square Media) a castigat premiul pentru categoria cea mai frumoasa carte / conceptie grafica. Ne-am bucurat sa primim aceasta confirmare asa cum nominalizarea insasi alaturi de editori, graficieni si carti de tinuta a fost pentru noi o reusita similara. Ne-a bucurat in egala masura faptul ca Nicu Ilfoveanu a fost cel care ne-a inmanat premiul.
Multumim autorului pentru increderea pe care ne-a acordat-o, celor care ne-au fost alaturi in efortul de a aduce la lumina tiparului aceasta publicatie, Administratiei Fondului Cultural National pentru sprijinul oferit proiectului, membrilor juriului si Galei Bun de Tipar pentru efortul consecvent si reperul valoric pe care il stabileste in cadrul productiei editoriale romanesti.
Despre Ochiul de Veghe se va regasi la Bookfest 2013 in standul Idioma si face parte din expozitia de la King St. Stephen Museum din Székesfehérvár, Ungaria, in cadrul Fifth International Artists’ Book Exhibition ( mai – octombrie 2013).
------------------------------
Date tehnice:
format: coperta moale cu supracoperta
dimensiuni: 150x200 mm (landscape)
numar de pagini: 200
litera: Verdana, Calluna
hartie interior: offset 140 g/mp, laminata mat offset
culori: Black, Cyan
coperta: dublucretat mat 300 g/mp, tiarit în 2+1 culori, plastifiat mat o fata
supracoperta: offset 100 g/mp, tiparit în 2+0 culori, plastifiat mat o fata
finisare: coasere, brosare
aceasta carte s-a tiparit in 700 exemplare dintre care 50 exemplare sunt semnate si numerotate de autor
Vladimir Bulat (n. 1968) este istoric de arta, curator a numeroase proiecte artistice, a fost editor al publicatiei de arta contemporana Art-Hoc, a publicat peste o suta de articole de specialitate, eseuri si cronici despre arta romaneasca, despre patrimoniul arhitectonic dar si recenzii de carte si articole de comentariu cultural interdisciplinar. Este expert muzeograf in cadrul Oficiului National pentru Patrimoniu. In prezent este plecat intr-o rezidenta la Bishkek, in Kirgizstan.
Aceasta carte este concentrata asupra unei selectii de texte scrise de Vladimir Bulat in perioada cuprinsa intre 2006, anul in care revista Art-Hoc a incetat sa mai apara, si anul 2012 - texte postate pe blogul sau www.ochiuldeveghe.over-blog.com.
Titlul cartii reproduce partial numele blogului.
“ochiul de veghe e cel care scruteaza; cand ai doi ochi s-ar putea ca acei doi ochi sa rivalizeze intre ei. Dar cand ai unul singur, el incearca sa faca un soi de vedere completa, de 180 de grade.” (...) “cu 360 stii care-i drama? Ca te intorci la punctul din care ai pornit. Pe cand o intoarcere la 180 e ceva care te-ar putea ajuta sa descoperi lucruri inedite, care nu se vad cind privesti doar in fata. Uite, de exemplu, cu Ionica Grigorescu am discutat la un moment dat sa găsim cum sa-i zicem acestui ochi de veghe in engleza. Cum i-am zis? The Mind’s Eye. Si ni s-a parut foarte bun! Exact asta este!”
Cartea a pornit de la ideea unei sinteze asupra mediului cultural cuprins de ochiul de veghe timp de sase ani dar si, astfel, asupra tipului de intelectual care intelege sa aiba o anume reactie fata de acest mediu. Selectia a devenit necesara in primul rand ca provocare culturala: schimbarea perspectivei de la accesarea vertical (online) catre lectura orizonatala (in tipar) determina o reasezare necesara a informatiei; informatia insasi poate fi privita, retrospectiv, in complementaritate/continuitate cu articole publicate la distanta in timp unele fata de altele; informatia tinde sa se piarda in lipsa unei cautari directionate si in ciuda perenitatii online.
Aceste trei mize au constituit atat firul rosu al cartii cat si insasi motivatia sa. A intoarce din mediul online in cel tiparit un discurs bazat pe cercetare de teren in cele mai multe cazuri reprezinta nu atat o noutate cautata, ci un fapt necesar ca experienta culturala si ca un raspuns bibliofil tipic autorului insusi.
Despre Ochiul de Veghe cu subtitlul sau (Meteorologia unui bazar ideatic) se prezinta astfel ca un eseu coerent, unitar si unic, ghidat de o discutie generala/generica intre autor si editor. Coerenta selectarii si alaturarii textelor este data atat de conectarea lor tematica (si nu neaparat cronologica) cat si de inlantuirea subiectelor intr-o discutie libera. Un singur subiect devine pretextul ideii de picture in picture: el se regaseste in dialogul ce strabate si uneste piesele puzzle-ului, apoi intr-un prim semnal intalnit pe blog si in final intr-o serie de aparitii ulterioare.
O privire general culturala ghidata de the mind’s eye si reflectata intr-o postare regulata pe blog ca intr-o permanenta reflexie de fapte, lucruri, locuri si oameni intalniti poate oferi un nou inteles asupra inimitatii unei harti conceptuale care ofera si spatiul comentariului. Tot aici sta si motivatia supracopertei care ascunde de fapt adevarata coperta si titlul insusi al cartii tot asa cum intreaga carte ascunde intr-o aparenta fragmentare o relatie de fapt foarte stransa intre toate textele. Supracoperta este prin urmare reproducerea unui colaj facut de mana autorului si reprezentand simbolic principalul subiect (si provocare) a cartii, un colaj al ochiului de veghe asupra locurilor in care a fost cu cercetarea, cu bicicleta sau doar cu gandul. Pentru a respecta dimensiunea originala a colajului, graficianul a optat pentru o reproducere a unui detaliu (scos la taiere) in carte si pentru o supracoperta ce reia intr-o scara 1:1 dimensiunea originalului (de aici decurgand si necesitatea plierii). Detaliul reprodus la paginile 102-103, intentionat in mijlocul cartii, ofera un moment de “tacere” in aceasta scadata vanatoare a fragmentelor puzzle-ului.
Fotografiile sunt considerate ilustratii ale textelor, respectand optiunea initiala a autorului si calitatea ”turistica” a imaginilor sale. Insertia unor reproduceri ale carnetelor sale de notite a devenit necesara atat ca argument editorial cat si ca punct de plecare al unora dintre texte.
Coperta reproduce un detaliu dintr-o fotografie facuta de autor la intrarea intr-un atelier de cizmarie din Chisinau (“Reparati aici”). Fotografia este reprodusa integral la pagina 31 din carte, in textul care descrie fatade de case, strazi si semne vizuale ale orasului, observate de “un ochi sfredelitor, atent, excesiv poate”. Elementul grafic a devenit semnul de individualizare a editiei bibliofile.
“Cred ca incercarea de a demonstra ca din Galaxia Gutenberg te poti misca dinspre si inspre hartie este un fel de migratie. Urmaresc proiecte foarte animate pe internet, oameni care trudesc din greu in mediul virtual, dar nu prea stiu de cazuri in care aceasta truda sa se intoarca pe hartie.”
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu